Publicat de: ciprians | 24 08 08

La tăţi ni-i greu

…să ni se dea de tăte la tăţi ni-i greu!!! asta observ la mine si la cei din anturajul meu apropiat. Sunt intr-un grup de familii tinere de cativa ani de zile si am observat o evolutie pozitiva in ceea ce priveste posesiunile materiale si veniturile/familie, si cu toate acestea, ne plangem că ni-i greu. Oameni care au casa si masina la care altii poate doar viseaza, vor mai mult. Mult mai mult si – vorba lui Rockefeller, niciodata nu e de-ajuns, e nevoie de inca putin.

Ok, e ceva rau in asta? sau, ce m-a apucat de scriu postarea asta? Nu e rau sa-ti doresti un mai bine, mai mult pt familia de care esti responsabil, e in regula sa intri in caruselul alergaturii si castigurilor pe masura, sau, de ce nu, invers proportionale – asta ar fi idealul! 😀 – dar ce ma deranjeaza e tanguirea noastra – asta e direct proportionala cu cresterea veniturilor – si lipsa de bucurie si de partasie veritabila. Nu intru aici in amanunte legate de rivalitati si ambitii prost-fundamentate… Am observat in ultimul an o deteriorare a interesului pt cele sacre a generatiei de aproximativ 30 de ani. Oarecum, repet, e normal, fiziologic, natural: suntem la varsta la care ne cumparam case, masini, ni se nasc copiii, deci timpul, atentia si energia noastra se indreapta aproape in totalitate in aceste directii.

Dar…aici e un DAR – si nu e vorba de un cadou 🙂 : uitam ca suntem doar administratori, uitam CINE e sursa puterilor si resurselor noastre, uitam sa dam mai departe din ce primim/casigam-e acelasi lucru!-sau daca o facem , inima ni-este micsorata, rugaciunile noastre mustesc de cereri si iar cereri. Si mai ales ne tanguim de lipsuri, secatuiti de bucuria recunostintei si a partasiei dezinteresate. Iar fara oaze de bucurie si multumire, viata de credinta devine stearpa, acra, incetosata.

M-am intristat cand am auzit ce ne mai dorim cei de-o seama cu mine: avem apartament, vrem duplex, avem duplex, dorim vila, avem Logan, vrem Opel, avem Opel, vrem Audi sau jeepan. Mergem la Valea Draganului in concediu, anul viitor neaparat Austria (unii o fac in acelasi an 😀 – mea culpa ), sau de ce nu, Ibiza sau mai stiu eu ce destinatii super-exotice, alea exotice sunt pt nepretentiosi. 🙂

M-am socat sa aud tanguirile celor care o duc mai bine, mult mai bine decat in urma cu ceva vreme, modul lor de viata o demonstreaza. Si m-am intristat sa-i aud pe cei mai amărîţi – raportat la cei pomeniti anterior – laudandu-L pe DUMNEZEU pt putinul lor, in vreme ce noi, cei de bine, ne tanguiam că la tăţi ni-i greu. Doar ca, asemeni moralei fabulei cu câinele şi căţelul, acest slogan are greutate mai ales pt cei care au motivele cele mai putine de a se plange.

Tanguirea aceasta tine de balcanismul din noi, de mentalitatea noastra fireasca, atavica, sau exista o portita spre alegere, spre puterea deciziei personele de fi, totusi, altfel? Si n-ar trebui sa tina, oare, si de bunul-simt de a fi multumitor cand conditiile si circumstantele indreapta spre acest simtamant? Ca a fi multumitor cand circumstantele sunt potrivnice, nu mai tine de atavic, de firesc, de bun-simt sau de crestere aleasa, ci de dumnezeiesc, de metanoia, de duhovnicesc. Si tocmai asta nu demonstram noi (spre ruşinea noastră) cu tanguirea ca la tăţi ni-i greu…să ni se dea de tăte că la tăţi ni-i greu.

Anunțuri

Responses

  1. Sa fii binecuvintat,iarasi…siderata…sint.
    Asadar,de ce sa ma obosesc sa scriu ceva pe blogul meu,ca,uite,ce gindesc,deja i se descopere lui Cipri.
    Si sa mai indraznesti sa zici ca numai penticostalii au Duhul Sfint?
    Uite ca duminica li se da si …baptistilor, ,,mergi in pace,suflet blind”[e urarea unui sihastru catre discipolul lui ,daca retin bine…]

  2. Ciprian…pai si ardelenii se vaita? hai ma ca asta e specialitete de „sudist infumurat” grija banilor nu ne lasati nimic original macar aici aveam si noi avantaj…ca la restul, oricum sunteti cu un pas inainte – la tati ni-i greu sa privim doar la Hristos-nu-i ase?

  3. Banuiesc ca voi sinteti in Romania…nu de mult am pus si eu un articol pe noul meu blog despre acelasi virus care a trecut oceanul si aici. Banuiesc ca este contagios…

    Cum insa America ofera un pic mai mult, astia de aici ajung la destinatie mai repede. Destinatia? Este depresia! Pentruca nu au invatat sa fie multumitori, pentruca nu stiu ca ce au nu le apartine ci le-a fost doar dat spre folosinta, oamenii…noi toti…sintem parca intr-o goana nebuna sa acumulam … mai mult.

    Uitati-va la Hilton si celelalte fetite din Hollywood care au avut totul prea devreme in viata si care nu mai au dupa ce sa alerge…

    Si boala asta atinge si pe credinciosi…si pe copii nostrii carora din dorinta sa le dam ce n-am avut noi, le-am dat totul, si i-am deformat .

    Intrebarea mea este…ce este de facut?
    Rodica Botan

  4. sandazeic , sa nu confundam temperamntalii si oamennii mai aprinsi si pasiunea cu Duhul Sfant .

    ravna si focul( a fi aprins, in general ) e una si ravna spre a face voia Tatalui si spre a te lasa calauzit de D S e alta .

    glumesc si eu , dar este si adevarat ce zic , foarte adevarat .

  5. OK…Am inteles putin din cuvintele de mai sus…dar am inteles cuvintul „Rivna”…si stiu ca aia trebuie folosita cu intelepciune…
    Un alt cuvint pe care l-am inteles desi e prescurtat este „Duhul Sfint”…si despre El stiu ca te umple…si pentru ca sa te umple trebuie sa fii gol…si abia dupa aceea te poate calauzii…dar si atunci trebuie sa il lasi…
    Duhul Sfint este si Mingaietorul lasat de Domnul Isus pentru noi ca sa ne mingaie…iar temperamentalii…eu le-as sugera sa mingaie pe altii si nu pe mine…
    Nu va speriati…sint plecata de 28 de ani din Romania si am facut un exercitiu ca sa vad daca mai inteleg ce scriu romanii.
    Numai voi puteti sa-mi spuneti daca am prins miezul sau am rontait coaja…
    Va multumesc…
    🙂 Rodica Botan

  6. La ridicarea unui pas pe scara altei clase începe să ne zgîndăre dialectica lui a fi şi a avea. Dacă spun că îmi e greu, înseamnă că am mai puţin şi dacă spun că mi-e uşor, rezultă că nu îmi mai trebuie. Şi să nu îndrăznesc să mai cer ceva. De fapt mi-e teamă să nu mi se ceară şi să trăiesc apoi cu jena refuzului. Dacă refuz, atunci eu, care vreau să fiu pe culmile lui a avea, sunt mai puţin…şi în acelaşi timp, dacă recunosc că am nu-mi mai rămîne decît să fiu, ori nu poţi să fii dacă nu ai fost niciodată sau ai fost foarte puţin. Doar a avea te mai poate ajuta să fii, aşa că nu-l poţi risipi dînd din el în stînga şi în dreapta. Tragismul tău, al meu, că doar toţi suntem tragici e să te prezinţi în faţa celuilalt ca un Sisif care, în drumul spre sine trebuie să îşi lustruiască un cît mai mare bolovan. Care poate, prin efort şi rezistenţă la schimbarea posesorului ajunge Indivizibil, Nemişcat, Netransformabil, Etern, ca Fiinţa lui Parmenide. Adică neatins de timp si de alunecările din el…
    …iar am scris kilometric…

  7. @Sanda, eu zic sa scrii pe blogul tau, dar sa ne dai si noua adresa ta!

    @Rodica Botan: asa e, trebuie doar sa cititi.

    @Spera, ai scris frumos, multumesc. Doar ca ceea ce ar trebui sa intelegem din postarea asta, e mai intelept/eficient s-o spunem pe sleau. 🙂

    @Leule, uneori am impresia ca esti chiar mai radical decat mine si ca impingi lucrurile un piculet mai spre margine…uneori, te consolez eu!

  8. Multumesc de recomandare…am citit…si nu…nu sint obraznica…si chiar cred ca am inteles ceva din ce ce spunea Spera…
    Am inteles ideea…desi nu sint de acord cu ea…
    stiti de ce? Pentruca de regula darnicia este invers proportionala cu ‘a avea”. Si cei care au mai putin dau mai mult. Vezi femeia cu banutul…
    Valorile sint si ele diferite din perspectiva aia…
    Domnul cu mila…
    Rodica

  9. deci pe mine m-ai sarit…ok . adevarul este ca mi-s cantitate neglijabila 😛 .

  10. @Lorelei: scuze, a fost fara intentie! da, si noi ardelenii ne tanguim, doar c-o facem mai molcom, poate ! 😀

    @dna Rodica: asta subliniam si eu – ca nu e greu de inteles, nu trebuie sa va simtiti „departe” si la figurat, chiar daca la propriu sunteti – de tara, din cate am inteles. Nu se schimba romanu’ asa, cu una,cu doua! tre’ sa treaca ceva generatii si regimuri, e proces cvasistatic.

  11. Multumesc…ai dreptate…un pom oriunde l-ai muta tot frunza aia o sa aiba, chiar daca e mai vestejita.
    Adevarul este ca am o problema serioasa cu unele cuvinte ce le citesc…s-a transformat limba fantastic in ultimii 30 de ani…si trebuie sa recunosc ca …e aproape hazliu ce spun…unele cuvinte ce le folositi, sau felul cum zic eu unii „chinuie” cite o fraza…imi da senzatia ca ma „ataca” unele cuvinte sau litere…citesc dar stau banuitoare ca nu sint precisa de intelesul total…
    N-am crezut ca am sa ajung sa citesc dulcea limba romaneasca si sa am dubii…Dar vezi…cit traieste omul, tot invata…
    Multumesc de generozitatea cu care m-ati primit printre voi…
    Pace si bucurie tuturor,
    Rodica Botan

  12. rb. Păi asta spun şi eu, doar că altfel…adică asta ar trebui să fie concluzia de după text. Mult mai clar ai spus tu, Ciprian si invitaţii tăi pe blog. Nu te supăra pe mine, nu e din cauza limbii române, ci a modului în care mă complic eu de cînd mă ştiu.

  13. Spera…in viata ne incurcam in mai multe feluri…Am trait destul ca sa am si eu ghemele mele incurcate …pe undeva.
    Multumesc de mesaj…si va invit sa ma vizitati si pe mine…la mine acasa, pe blogul meu. Fiica-mea cea mai mica mi l-a facut cadou…ca sa-mi tina de urit. Pace si bucurie…
    Rodica

  14. DA,Cipri,as scrie cite ceva,dar,tocmai am avut o tahicardie oaroxistica supraventriculara[am fost la urgenta de 3 zile]in conditii obisnuite,citind,,agora cristi”[Noe si turnatorii]desigur,nu era din cauza lecturii.
    Astfel ca,da,voi comenta din proprie experienta,,aspecte ale finitudinii”cind voi fi ceva mai bine…
    Viata e…imprevizibila,azi esti,miine…sint altii.
    Corolarul:a avea mai mult sau mai putin,intr-o zi e…pamint din pamint,praf din praf[numai in germana imi amintesc cum suna,de la inmormintarea guvernantei nemtoaice
    ;,,Erde zur Erde,Staub zur Staub…”] .
    Chiar si poliglotii,dincolo…vor vorbi doar…limba ingerilor…poate se va numi doar atit:iubire…
    Dragostea din care venim,dupa care tinjim…
    La care ne vom duce,cind totul va fi doar…amintire.
    In clipa astrala a intilnirii cu Creatorul.
    In ziua Marelui Imparat… ,,noi vom fi acolo,in marea zi de apoi.
    Cind cei sfinti vin acasa,LAUDA domnului,VOM FI ACOLO…”

  15. Lorelei, cum te vazusi sarita „tusti” sarisi tu. Am vrut doar sa te bag Eu in seama; un oltean neinfumurat 🙂
    Cipri, cei mai multi vaitatori pe care i-am cunoscut eu, sunt de cateva ori mai bogati (materialiceste) decat mine. Si nici eu nu sunt sarac … 🙂

  16. Cllod,…mercic! hai sa-ti zic faza tare – eu sunt olteanca prin adoptie(cu deadevaratelea) mama „originala” era moldoveanca iar tatal”original” oltean, am crescut mult prin Deva, apoi in Oltenia, dupa care mi-am petrecut adolescenta pe malul Dunarii la Orsova si Severin si apoi ultima oprire Bucuresti- ei acum pricepi ce ce sarii si io?

  17. Uite,domnule leu,te vad dornic de a desparti firul in 4[tetracapilotomie…stiintific]nu crezi ca un act de curaj e si sa ne asumam identitatea pe bloguri,chiar cu o poza pentru cei cu ip?
    Asta m-ar convinge de barbatia ta…tot esti bun de gura,lumea vrea sa te cunoasca,rezisti opiniei publice?
    Unii au facut-o.
    De exemplu,Cipri,gresesc cumva,posibil,sint doar o…amaritade urmasa a Evei,condamnata la cratita si matura.
    Ce sa faci ,nu toti s-au nascut pui de…Adam..
    Am inteles ca evreii multumesc zilnic…ca YAHVE NU I-A FACUT…FEMEIE SI CIINE,DA,DA.

  18. @ sanda zeic
    Fiecare cu locul si rolul sau .
    efectiv nu ma intereseaza sa devin personaj public . Vreau sa transmit niste idei la care altii poate nu s-au gandit sau pozitia( functia , notorietatea ) nu le da voie sa le exprime .

    Sanda , esti o persoana publica , ai blog ? Daca se poate as vrea sa-l vizitez si eu . Asa lasi sa se inteleaga de aici : 24 08 08
    at 4:45 pm .
    Cat despre poze multi nu-si pun , nici la tine nu vad nimic .

    priviti asta in special pe la minutul 1: 30 , cred ca aproape fiecare ne regasim intr-una dintre posturi . M-am si amuzat in special pe seama celui care seamana cu Lucifer si se vede intr-o aura ca un inger de lumina .

  19. A fi sau a nu fi persoana publica,nu e important.
    Meseria mea ma face persoana publica,adica…sint platita din banii publici…
    Dar am accentuat ideea de responsabilitate pe bloguri.
    Cred ca unii nu ar vorbi in limbaj suburban[nu e aluzie la cei de fata,e vorba de bloguri,,vindecatoare”,empirice,adica…imbolna
    vitoare de otravire lenta,ca a lui Litvinenko],
    daca si-ar publica numele real.
    AGREEZ TONUL MODERAT AL COMENTURILOR DE PE BLOGUL COLEGULUI MEU,TOT RESPECTUL,DOMNULE DOCTOR.
    DACA AM BLOG,DA,AM,DAR…inca nu e suficient de academic spre a fi facut harachiri de unii taumaturgi,vindicative fiinte pline de resentimente,din nou,ma refer la …paruiala din ograda altora.
    Daca va fi sa dau numele blogului,va fi numai dupa…multa,multa rugaciune.
    Vom da socoteala si de vorbele de pe bloguri,fratilor,surorilor.
    Multumim de ,,colecta”video,admir simtul umorului,sa fiti binecuvintati.

  20. Va aparea si..poza.spre identificarea faptasului.
    ,,Cu porunca de la centru,contra vinovatului,pentru siguranta statului”G.Topirceanu

  21. Multumirea este o atitudine a inimii care prea putin are de a face cu posesiunile. In Romania comunista, eram multumita cind gaseam piine, oua, brinza, nu mai zic de carne, cind aveam apa calda, cind ma vizitam cu prietenii si cind ma duceam la biserica pe orice vreme, ploaie, vint, zapada,…etc,…….si nu era nici prea greu, nici prea obositor. Apoi am plecat si am ajuns si eu ca si altii in tara unde curgea „lapte si miere” si la inceput cind aveam asa putin( nu ca as avea cu mult mai mult ca atunci)am avut cele mai frumoase bucurii; apoi a intervenit obisnuinta, numai trebuia sa ma rog cind ies pe usa sa gasesc zahar si oua si unt si etc,….. le puteam avea la orice ora. Apoi am inceput sa muncesc si eu nu numai sotul, si cu cit am facut bani mai multi, am avut timp mai putin sa ne bucuram de ce avem, de copiii care au crescut parca prea repede, si parca nimic din ce am inceput sa avem nu ne-a mai satisfacut. Exista mereu acel „imi mai trebuie inca putin”. Si am constatat ca golul e in inima din cauza inversarii valorilor si in lipsa partasiei adevarate cu Domnul si ce mai, vina e in mine. Si aici e lupta cea mai mare, sa imi schimb atitudinea, sa imi construiesc bucuria pe ce imi da Domnul zilnic si sa nu cred ca e normal sa le am pe toate. Imi e usor sa ii critic pe altii cind ii vad nemultumiti, mai ales pe aia care au mai mult, dar imi e greu sa ma schimb pe mine. Mare lupta, sper sa se indure Domnul de noi toti si sa ne dea pacea care intrece orice intelepciune si care sa ne ajute sa ne bucuram de azi, ca de rest,…..e in mina Domnului.

  22. draga sora Mia, ceea ce ati intalnit dvs in tara in care curge „lapte si miere”, a ajuns si la noi. Si suntem asa de incantati ca putem castiga mai mult si manca mai bine – de cand am intrat in UE, incat uitam sa multumim -realmente, cu piosenie – pt ceea ce primim din Mana LUI.
    …am primit prin HARUL Sau o locuinta si acum, ca o am, si ma deranjeaza vecinii -stand la bloc, ma gandesc deja la o casa. 🙂 …dar de rugat pt vecini, ioc! 😦 Am dat numai un exemplu in care ma recunosc gresit; nu e gresit ca ma gandesc la o casa, dar e gresit ca pun casa inaintea mantuirii celor de langa mine. Si asta e un fenomen ce se generalizeaza. Nu ne mai pasa decat de noi, de binele nostru.

  23. Nu e gresit ca vrei o casa, ceea ce mi se pare mie gresit, cel putin in ceea ce ma priveste, este ca dorindu-mi casa, cred ca mi se termina problemele si nemultumirea, ceea ce nu e deloc adevarat. Dupa ce vei avea casa, vei vedea ca iti trebuie si altceva, si mereu va fi o sursa de ceva…… care nu ne lasa sa ne bucuram deplin. Sau, totul devine asa de normal si obisnuit, incit nu ti se mai pare mare realizare si nici nu te mai bucuri. Tot la inima noastra trebuie sa lucram prima data si apoi si dragostea pentru cei din jur, poate ca in timpul care il vei mai petrece la bloc pina Domnul iti va da casa care ti-o doresti, vecinii vor avea sansa sa vada ce familie deosebita sinteti si sa se intrebe care este sursa de fericire si de ce sinteti deosebiti. Si impreuna cu rugaciunile pentru ei, sa ai si cele mai mari satisfactii.

  24. Avram a avut si bogatii si a avut si o relatie intima cu Dumnezeu…Biblia spune ca bogatii vor intra mai greu in imparatia cerurilor…dar starea materiala este doar un bagaj si o ingrijorare in plus nimic altceva…ce conteaza este unde ne este inima…si cred ca de multe ori nici nu mai stim de ocupati ce sintem unde am lasat-o…

  25. Da, multumirea sau nemultumirea , valoarea sau lipsa de valoare care o acorda fiintele umane unor lucruri , evenimente exterioare lor , are a face cu interiorul individului cu inima lui , cu cele nevazute , cu duhul sau cu lumea spirituala care domina , stapaneste intr-un loc sau altul .

    Nicidecum valoarea sa gradul de multumire nu are a face cu cele vazute , cu palpabilul , cu lumea simturilor materiale .

    Cu simturile spirituale , duhovnicesti , da , asta da .

  26. Hai sa mai explic ceva , Mia .

    Si chiar simpla dorinta poate fi gresita , cu atat mai mult implinirea ei , in urmatoarele conditii .

    Cred ca in SUA nu este gresit sa iti doresti o casa , acolo marea parte avand si obtinand-o pe cai absolut corecte chiar si inaintea Domnului Dar cu sigurantza intr- o tara din lumea a treia sau Africa , unde marea parte nu-si permit o casa decenta cu toate facilitatile , este gresit .

    Asta in conditiile in care mai este vreo urma in noi de a fi modele vrednice de urmat pt cei mantuibili , care vor locuii cu noi in ceruri cum spune Domnul .
    Sau cred ca daca tu iesi in evidentza prin bogatia si casa ( puterea americana ) din mijlocul negrilor africani , chiar daca ei vin la credinta si sunt atrasi cu miile , sunt toate sansele sa fie dusi spre alt dumnezeu , cel al puterii pamantesti , nicidecum spre Dumnezeul Bibliei .

  27. Doamna rodica Botan va rog sa . . . mai cititi , mai cititi si din Noul T. ca sa avem ce discuta si despre vremurile actuale .
    Cititi sa vedeti ce bogati au fost Timotei , Dorca , etc ( recunosc ca nu am cautat sa-i retin pe toti ) . Cititi sa vedeti ce bine ii mergeau afacerile Sfantului Stefan asta ca sa nu mai zic de ” afaceristul si compromisul ” Ioan Botezatorul si Isus Hristos .

  28. Domnul Leu…Nu mi-a mai spus nimeni doamna de pe vremea cind …ce sa mai vorbesc…oricum, remarca mea n-a fost facuta sa apere pe cei bogati…doar am zis ca bogatia creaza alte conditii care…eventual vor elimina conditia de baza sa avem inima unde trebuie. Cit despre case in America…cred ca in curind veti afla si voi ce inseamna credit…si o sa va cumparati si voi ca americanii multe lucruri pe care nu vi le-ati cumpara daca ar trebui sa aveti bani gheata pentru ele…si o sa ajungeti si voi proprietari asa cum sint americanii…
    Marea majoritate de proprietari, daca nu isi platesc pentru doua luni suma lunara…pentru loan…sint pusi exact…in strada.
    E o asa mare minciuna cind iti spune cineva ca are casa si masina noua si…vaporas…cind de fapt ele sint inca neplatite si iti trebuie o viata intreaga sa platesti casa…si celelalte. Pe cind platesti o masina, asa e de rablagita de iti trebuie sa cumperi…”musai” altaca aici aproape nu exista de loc transport in comun…cel putin in California…
    Nu zic, ca mai sint si din cei care au invirtit…numai ei stiu ce…dar majoritatea „proprietarilor” platesc in rate si le ia 30 de ani sa plateasca. Daca inchiriaza, platesc si mai mult , ca cel putin daca ti-ai cumparat casa, ramine paymentul acelasi…pe cind renta creste…
    E greu sa intelegeti viata aici si sa o judecati asa cum nici eu nu mai stiu sa judec bine prin ce treceti voi. Doar vizitind …sau citind…nu se invata mare lucru…plus…vedeti si voi ca pozele pot fi facute sa arate frumos…si oamenilor le place sa arate ceea ce nu sint.
    De fapt si daca s-ar vaieta …tot n-ar gasii compasiune, nu? Daca se lauda…se lauda pe nedrept…Stii vorba veche…sa mergi o mila in sosonii cuiva…abia atunci stii cu adevarat cum e viata respectivului…
    Rodica Botan

  29. Va cred si sunt de acord intru totul cu ultimul coment al dumneavoastra .

    Cineva spunea ca si in SUA unii muncesc iar altii fac bani .

  30. interesant dialog, R.B si Leu!


Categorii

%d blogeri au apreciat asta: